sâmbătă, 4 aprilie 2015

TransPAREnt

       Cu totii ne-am intrebat cel putin o data in viata, de ce ne despartim de oamenii pe care ii iubim si care ne-au fost alaturi o perioada in acest drum al nostru, de ce ajungem sa  stricam relatii de prietenie, ba chiar riscam sa distrugem business-uri importante.    Avem tendinta de a arunca vina pe terte persoane si  de a gasi pretexte care ar putea salva aparentele; ne gandim mereu cum sa jonglam cu mintea celor din jur, doar-doar mingea ramane in terenul celuilalt, dar niciodata nu ne concentram sa dam dovada de  transparenta totala vis-a-vis de aproapele nostru, fie el prieten, iubit/a  sau partener de afaceri.
       Da, fiecare om are o alta personalitate, o alta gandire si functioneaza intr-un ritm propriu, doar asta ne face sa fim diferiti...in rest cu totii suntem egali si ne intoarcem mereu la baza.   Drept pentru care, trebuie sa ne respectam ca si cum ar fi ultima zi pe care o petrecem unul in prezenta celuilalt.    Sa iubim, sa iertam, sa fim loiali si devotati, sa ne ducem promisiunile la bun-sfarsit, sa ascultam cand cineva ni se destainuie, sa ajutam cand e nevoie, sa emanam in jurul nostru energii pozitive, iar peste toate astea, sa nu uitam sa fim sinceri!
         Sinceritatea este calitatea omului bun, care daruieste si nu asteapta nimic la  schimb. Astfel te poti face usor inteles de cei din jurul tau, ca tot ceea ce gandesti, cu ceea ce transmiti, sunt pe aceeasi lungime de unda cu ceea ce simti.
       Am apreciat intotdeauna oamenii care au ales sa-mi spuna in fata lucruri care pe moment poate mi-au displacut , m-au deranjat sau chiar m-au ranit, dar i-am iubit dupa, ca au avut curaj sa o faca la momentul potrivit. Cand te increzi intr-un om, o faci cu toata fiinta ta, iar singura  dorinta la care doar indraznesti sa visezi, este ca acela  sa fie deschis sufleteste, sa fie uman si sa nu-si tinteasca un scop in relatia cu tine.   Am avut ocazia sa cunosc multe categorii de oameni...mai buni, mai rai, mai fideli decat imi imaginam, mai rebeli, incapatanati, iubitori sau  de ce nu...insensibili, dar un singur lucru am urmarit in toti acesti ani...sa nu dau crezare, aceluia care va incerca sa ma convinga de faptul ca "adevarul" lui, coincide cu cel al tuturor, oamenii care tac dar fac, si aici nu ma refer la ceva memorabil...
Respect oamenii din preajma mea, si incerc pe cat posibil sa nu incurc vieti, situatii si nici mintile unor persoane pentru care cuvantul meu cantareste!
      Sufletele cu care eu empatizez nu sunt multe, dar imi place sa stiu ca tot ceea ce traiesc langa si cu ei, este trecut prin filtru' inimii, si nici un sentiment pe care mi-l exprima, nu este editat.
Ma declar o mare iubitoare a celei mai rare specii de pe pamant....oamenii sinceri!
Incercati si voi reteta asta, prinde bine!
     

                   Pupici pestriti! :*                                       
    

A.P.